Către toate persoanele implicate în Ministerul de Externe şi în relaţiile cu Uniunea Europeană,
Mă numesc Eddy Petrişor. Sunt de profesie programator, de aproximativ doi ani la o firmă multinaţională cu filială în România. Vă scriu în nume personal, ca o persoană îngrijorată de lucrurile ce se petrec în prezent în Parlamentul European, în legătură cu brevetele software (Software Patents). Adoptarea unui proiect de lege care să legalizeze brevetele software poate duce la controlul pieţei de tehnologia informaţiei de către puteri economice externe României, Europei şi chiar Statelor Unite. Din punct de vedere financiar, acest lucru s-ar putea adovedi un dezastru pentru industriile în continuă şi puternica ascensiune care sunt legate, fie şi slab, de tehnologia informaţiei: transporturi, industrie grea, industria energetică, industria uşoară şi piaţa de software în general. Deşi nu sunt acoperite încă de nici un fel de lege în Uniunea Europeană şi Romănia, există în prezent foarte multe brevete software care au fost acordate foarte uşor, sau care au o rază de aplicabillitate generică; Riscul de a avea un suport legal pentru asemnea brevete este chiar inimaginabil din actuala sitaţie. Ca un exemplu de asemenea brevet generic este brevetul referitor la barele de progres, o compunentă grafică ultraprezentă în aplicaţii; Doar implementarea conceptului de bară de progres, de către un individ/companie/grup ar putea duce la încălcarea legii şi în special la dezastre economice pentru acea parte. Am să vă descriu acestă problemă şi istoicul ei, deşi am încredere că sunteţi în temă cu această problemă, doar pentru a sublinia câteva detalii, un pic mai târziu. Adoptarea brevetelor software poate însemna un dezastru pentru o ţară mică, din punct de vedere financiar, cum e România. Pericolul pe care aceste brevete îl reprezintă au fost foarte bine puse în câteva idei de către câteva companii din ţara vecină Bulgaria. Acest text este diponibil online la adresa : http://wiki.ffii.org/Fsabg050621En. Motivul pentru care aceste brevete nu au fost necesare până în prezent este unul simplu: existenţa legii dreptului de autor; efortul de implementare a ideilor în domenuil programării sunt foarte mari faţă de costul întregului proiect, iar idea în sine este practic de cost nul; Acestă sitaţie este contrară celei din alte domenii precum aeronautica sa mecanica, unde idea în sine nu este suficentă, ci sunt necesare costuri foarte mari pentru implementarea prototipului. Legea dreptului de autor nu se aplică asupra invenţiilor din domeniile mecanică, fizică, aeronautică, ş.a.m.d. pentru că modul potrivit de protejare a creatorilor este brevetul de invenţie, aşa cum legea dreptului de autor protejează munca directă a celui ce a implementat o idee şi a materialzat-o într-un program. Inovaţia la nivele din tehnologia informaţiei sunt, de regulă, produsul combinării unor concepte foarte bine cunoscute de toti cei din domeniu, însă modul de combinare al lor este semnificativ. Pe de altă parte inovaţia în celelate domenii sunt produsul unor idei originale ce nu pot fi transpuse în practică, pentru a funcţiona, decât în modul brevetat. O foarte bună parlelă între ceea ce înseamnă brevetele software comparativ cu cele din alte domenii, este ca şi cum o persoană ar breveta (şi cere taxe pentru a i se permite să creeze din fonduri proprii) şurubul, piuliţa, şurubelniţa, ciocanul, creionul, hârtia, şi guma de şters; Apoi se va cere să se creeze orice, folosind orice în afară de cele menţionate (datorită fie preţului restrictiv, fie riscului de a fi dat în judecată). Istoricul situaţiei actuale a brevetelor software în cadrul Parlamentului European: - Convenţia Europeană cu privire la Brevete din anul 1973 (European Patent Convention of 1973) prevede că metodele matamatice, programele pentru calculator, metodele intelectuale, metodele de afaceri, prezentarea informaţiilor etc nu sunt invenţii în sensul legii brevetelor. http://www.european-patent-office.org/legal/epc/ - În august 2000 Organizaţia Europeană de Brevete, instituţia guvernamentală care conduce Biroul European de Brevete (EPO), a încercat să şteargă toate excluziunile prezente la articolul 52 al Convenţiei Europene cu privire la Brevete. Datorită resitenţei publice, se pare, neanticipate, acest efort a eşuat - În 2002, Directoratul Comisiei Europene pentru Piaţa Internă (the European Commission's Directorate for the Internal Market) a lansat propunerea 2002/0047 pentru o Directivă asupra brevetabilităţii invenţiilor împlemetate pe calculator - http://swpat.ffii.org/papers/eubsa-swpat0202/index.en.html. - S-a pretins că această directivă avea scopul de armonizare a legilor statelor membre şi clarificarea unor detalii, cu scopul de a preveni excesele Oficiului European de Brevete (EPO). Totuşi la o citire mai atentă, a devenit clar că propunerea avea drept scop codificarea posibilităţii de brevetare nelimitate din partea EPO, cu o excepţie, nu permitea pretenţii asupra programelor. - Această directivă a fost amendată (şi votată) de către Parlament şi s-a obţinut chiar ceea ce se pretindea iniţial la data de 24 Octombrie 2003; totuşi directiva a fost prevăzută să cadă în domeniul Comitetului pentru Probleme Juridice ( Legal Affairs Committee - JURI), care este dominată de grupuri de interese cu o puternică afinitate în favoarea brevetelor. - Propunerile de amendamente, datorită furorilor create în jurul lor, au fost apoi examinate, conform procedurii, de Consiliul de Miniştri. În interiorul Consiliului, un anumit grup care este responsabil de document, este format din exact aceiaşi membri ca şi Consiliul Administrativ al EPO. - După mai multe luni de "lucru" şi negocieri secrete, partea responsabilă a produs un document de compromis (http://swpat.ffii.org/papers/europarl0309/cons0401/index.en.html) care ÎNLĂTURA TOATE AMENDAMENTELE INTRODUSE ŞI VOTATE ÎN PARLAMENT, A REINSTAURAT PROPUNERILE COMISIEI ŞI, cel mai important, A ADĂUGAT PRETENŢII LEGATE DE PROGRAME. - pe 18 mai 2004 Consiliul de Miniştiri a aprobat textul Grupului de Lucru cu o majoritate firavă (http://swpat.ffii.org/log/04/cons0518/index.en.html), în ciuda intenţiei evidente a unui număr de ţări de a urma exemplul Germaniei şi a vota împotriva textului. - cum deciziile consilului trebuie ratificate, în cazul deciziilor inter-guvernamentale, "înţelegerea politică" din 18 mai trebuia să fie adoptată, pentru a deveni o "poziţie comună" a Consiliului. - Guvernul Polonez a explicat (http://wiki.ffii.org/Pietras040520En) că Polonia nu a susţinut propunerea, iar Parlamentul Danez a votat (http://wiki.ffii.org/NlMot040701En) o moţiune de neîncredere împotriva propriului guvern, despre care a spus că a dezinformat Parlamentul (http://wiki.ffii.org/NlParl050603En) , şi a cerut guvernului să îşi retragă suportul pentru textul Consiliului. De asemenea, în Germania, toate partidele din Parlament au votat pentru o moţiune (http://swpat.ffii.org/papers/europarl0309/bundestag0411/index.en.html) care critica textul Consiliului şi cerea schimbări în spiritul intenţiilor iniţiale ale Parlamentului. - În noiembrie 2004, regulile de stabilire a majorităţii calificate în Consiliu s-au schimbat, şi Polonia şi-a reafirmat opoziţia faţă de textul Consiliului, cu efectul direct de pierdere a majorităţii pentru textul în cauză. Totuşi, preşedenţia Consililului Danez a insistat că textul ar trebui adoptat, în ciuda acestui fapt, fără o renumărare a voturilor, cu argumentul că, istoric vorbind, toate înţelegerile politice anterioare ale Consiliului au fost mereu adoptate, şi eşecul în acest caz ar crea un precedent nedorit. - Pe 21 Decembrie 2004 preşedenţia Daneză a programat înţelegerea politică invalide pentru a fi adoptată fără vot de către Consilul de Agricultură şi Piscicultură (Agriculture and Fisheries Council). Acest lucru a fost prevenit de o apariţie surpriză a mistrului Polonez de Stiinţă şi informatizare. O încercare similară la începutul lui Februarie 2005, sub preşedenţia Luxemburgului, a fost, de asemenea întârziată la cererea Poloniei. Deşi Polonia nu a reuşit să ceară oficial renumărarea voturilor, au redactat o poziţie unilaterală puternică faţă de txtul Consiliului şi a sustinut o cerere a Paralamentul European de a reîncepe procedura. În mod normal, Comisia se conformează acestor tipuri de cereri prin prezentarea unei noi propuneri de directivă în faţa Parlamentului. De această dată Comisia a refuzat (http://wiki.ffii.org/Com050228En) fără a dat nici un fel de explicaţii. - Câteva zile mai târziu, la şedinţa din 7 Martie a Consiliului, Preşedenţia Luxemburgului a declarat că Înţelegerea Politică a fost adoptată, în ciuda cererilor de renegociere. Este încă neclar (http://swpat.ffii.org/letters/cons050308/index.en.html) cum a reuşit Consilul să adopte înţelegerea. Cea mai probabilă explicaţie este aceea că ministrul danez Brendt Bentsen nu a cerut într-adevăr renegocierile, ci doar a jucat teatru conform unui scenariu plănuit cu o seară înainte împreună cu Preşedenţia Luxemburgului. Teatrul era necesar deoarece ministrul avea obligaţii faţă de propriul Parlament (http://wiki.ffii.org/Dkparl050304En) să ceară renegocierea. ministrul Danez Laurens Jan Brinkhorst era, de asemenea, obligat de propriul Parlament să suporte renegocierile. În momentul în care Brikhorst a avorbit în "sesiunea publică" a Consilului, microfoanele au fost oprite. Din acest motiv, nu se ştie ce a vorbit. - La începutul lui Aprilie, Parlamentul European a decis să treacă la o a doua trecere, pe baza poziţiei "Neobişnuite a Consilului", cum era deja denumită. - În trecerile secunde, Parlamentul poate vota pentru amendanente similare celor pentru care a votat anterior, dar cererile de majortate sunt mai ridicate decât la prima trecere. Orice ministru absent va fi contorizat ca votant în favoarea Consilului. Fără îndoială, vor fi încercări din partea susţinătorilor EPO din parlament săpropuna un alt set de limite false şi să se pretindă că acelea sunt rezultatul unor negocieri dificile şi "compromisuri" cu Consiliul. JURI vor vota în Iunie plenara din iulie. Dacă parlamentul reuşeşte să menţină spiritul din Septembrie 2003, se poate porni la negocieri cu un Consiliu dezbinat, şi de pe o poziţie morală mai bună. Doar dacă nu poate fi slăbită în decurs de câteva luni, nimic nu poate fi mai bine decât obţinerea un eşec al proiectului de directivă, măcar pentru moment. Vă rog să faceţi tot posibilul spre a împiedica promovarea unui proiect de lege care să susţină legalizarea brevetelor software. Vă muţumesc pentru înţelegere, Cu respect Eddy Petrişor. PS: - ştiu că sunt câteva greşeli de ortografie; idea e cea importantă, iar scopul e să facem ceva util din mesajul ăsta. - adresele sunt date aşa cum sunt pentru că aplicaţia de la guvern pentru mesaje nu permitea decât text simplu, iar referinţele folosite în mod obişnuit de mulţi dintre noi, poate nu sun usor de înţeles de alte persoane care nu folosesc aşa de des internetul ca noi; poate că html cu link normal e mai bun
